Rezultatele 1 - 25 din 94 pentru "exporturi importuri"

Asociația Operatorilor de Transport și Sistem de Energie Electrică din Europa Continentală (ENTSO-E) tocmai a decis majorarea, de la 1 decembrie 2024, a capacității cumulate de import de curent electric de la țările vecine din UE a Ucrainei și Republicii Moldova cu peste 23%, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.100 MW. Decizia, negociată de ucraineni de mai multe luni, a venit după întâlnirea recentă de la Kiev dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și șefa Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.

Ucraina negocia de mai mult timp, cu ENTSO-E și Comisia Europeană, o majorare a capacității la 2.400 MW, după ce atacurile cu rachete și drone ale Rusiei au provocat distrugeri masive sistemului energetic ucrainean, de care depinde în bună măsură și cel al Republicii Moldova, scoțând din producție capacități de generare ucrainene de circa 9.000 MW.

Republica Moldova, al cărei sistem de transport este operat de Vestmoldtransgaz, filială a Transgaz, importă miercuri un volum record de gaze din România, de aproximativ 40 GWh, reprezentând aproximativ 16% din producția curentă zilnică a companiilor autohtone. Cantitatea importată miercuri este mai mare cu cu 7 GWh sau cu o cincime peste precedentul record anunțat de Profit.ro, de 33 GWh, înregistrat sâmbătă.

Vremea friguroasă, cel puțin pe timpul nopții, când temperaturile au coborât și sub zero grade, au făcut ca, începând din acest weekend, pentru prima dată în această toamnă, consumul de gaze să depășească producția internă, furnizorii apelând la gaze din import, pe lângă cele extrase din depozite, pentru a acoperi cererea în creștere.

Ștefan Vuza, care controlează Chimcomplex, discută preluarea celui mai mare consumator de gaze din România, Azomureș.

Importurile de curent electric sunt vitale pentru supraviețuirea sistemului energetic al Ucrainei la iarnă, grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, care au distrus sau avariat o capacitate totală de producție a țării de peste 9.000 MW.

Ștefan Vuza, care controlează Chimcomplex, discută preluarea celui mai mare consumator de gaze din România, Azomureș.

Prețul gazelor pe piața spot intrazilnică din România s-a apreciat în prima zi a ultimului trimestru cu 14%, ajungând la 163,8 lei/MWh, în pofida faptului că depozitele de gaze autohtone sunt pline și că România exportă în Ungaria și Republica Moldova un volum echivalent cu aproape 40% din producția internă curentă, ca urmare a abudenței de pe piața internă.

România va solicita compensații în următoarea ședință a consiliului de miniștri din UE pentru diferețele mari de preț al energiei pe piețele spot din estul Europei și cele occidentale, înregistrate în pofida unificării și interconectării piețelor, a anunțat ministrul energiei, Sebastian Burduja. Profit.ro a semnalat că România este cea mai scumpă piață europeană a energiei de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent.

România a înregistrat în luna august cel de-al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, pierzând poziția de lider, pe care a ocupată-o în luna iulie, în fața Greciei. Chiar și așa, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM rămâne cea mai scumpă piață europeană de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, relevă o analiză Profit.ro.

Prețul orar al energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a atins un nivel de 3.800 de lei/MWh, în urma închiderii accidentale a unei unități a centralei nucleare de la Cernavodă, a cărei resincronizare la sistemul național a fost amânată deja de 4 ori, și a producției scăzute de energie regenerabilă.

Temperarea caniculei a redus semificativ consumul de energie electrică în Ucraina, astfel că sistemul energetic al țării vecine, grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, a trecut de la penurie la surplus de generare în orele din timpul zilei în care radiația solară permite funcționarea la cote maxime a parcurilor fotovoltaice, a anunțat operatorul ucrainean de transport și sistem, Ukrenergo.

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a scăzut joi cu 1,4%, la cel mai redus nivel al ultimelor 12 zile, în pofida știrii privind intrarea în revizie a mai multor zăcăminte din Norvegia, gradul ridicat de umplere a depozitelor, nivelul scăzut al consumului și cel ridicat al producției interne fiind mai importante decât “programul amplu” de mentenanță din statul nordic, care de altfel nu este o noutate, având un caracter ciclic anual.

Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.

Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.

Cel mai mare consumator de gaze din România, Azomureș, a fost din nou închis, situație care, și pe fondul prăbușirii consumului curent și al gradului ridicat de umplere a depozitelor, face ca de câteva zile România să exporte peste 25 GWh - sau 10% din producția internă - către Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, în pofida înmagazinărilor de peste 100 GWh/zi. Singura destinație pe termen mediu a producției interne rămâne exportul.

Prețul mediu al gazelor spot pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) a depășit 180 lei/MWh (36,17 euro/MWh), cel mai înalt nivel al anului și record al ultimelor 8 luni, în urma intensificării conflictului ruso-ucrainean, care în ultimele zile a vizat și infrastructura gazieră.

Prețul spot al gazelor a urcat pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) cu aproape 20 de lei/MWh, sau cu peste 13%, în ultimele 5 zile, ajungând în apropierea recordului anului, deși ne aflăm în plină vară, iar, sezonier, prețurile ar trebui să fie unele dintre cele mai reduse din an, conform analizei Profit.ro.

Studiul apare într-un moment în care Kievul negociază cu UE majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din UE a Ucrainei de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW. În primăvară, comisara UE pentru Energie, Kadri Simson, a exprimat public sprijinul politic al Executivului de la Bruxelles pentru această decizie, care nu a fost luată încă.

Anterior, în ultimii aproape 2 ani, nu mai fusese raportat nici un astfel de contract. Însă acum, țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai mult din Europa, la niveluri fără precedent.

Capacitățile de transport transfrontalier de energie electrică dinspre vest de la granițele Austriei cu țările din sud-estul Europei au început să fie reduse semnificativ începând cu luna mai, iar nivelul reducerilor a devenit dramatic în iulie, numărându-se printre cauzele scumpirilor masive ale energiei angro consemnate în Balcani în ultima perioadă, inclusiv în România.

Țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai multă energie din Europa, la niveluri fără precedent.

În Ucraina există o cerere foarte mare de energie, din cauza atacurilor Rusiei care au vizat sistemul energetic al țării vecine și au scos din funcțiune multe centrale de producție cu putere instalată mare, însă cantitatea exportată de România către Ucraina ″nu este, totuși, atât de mare″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, fără să ofere cifre precise.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus ușor tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.

Autoritățile vamale ucrainene au revocat un ordin anterior, emis în urmă cu 10 zile la solicitarea serviciilor secrete de la Kiev, care impunea un controlul sporit al barjelor petroliere încărcate în portul românesc Constanța.